Atrocităţi maghiare in Transilvania

In total, autoritatile maghiaro-horthyste din nord-vestul Transilvaniei au exterminat, intre 1940-1944, dupa cum dovedesc documentele, peste 157.000 de evrei, romani, slovaci, tigani, chiar maghiari cinstiti si onesti.


####

Publicistul american Milton G. Lehrer, în lucrarea "Les assassinats", scria:


"Comuna Traznea a fost ocupată de trupele unguresti la 9 Septembrie 1940. Ca si când Armata de ocupatie ar fi executat un ordin primit, îndată ce satul a fost invadat de soldati, un veritabil potop de foc si sânge s’a abatut asupra lui. Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale: pusti, mitraliere, tunuri, grenade.

După ce au fost trase primele salve, soldatii au pătruns în case si au asasinat pe oricine găseau în calea lor, incendiind casele.

Cazul preotului român Traian Costea, care, dupa ce a primit un glonte în cap, a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului - căruia i s’a dat foc si a ars în întregime odată cu cadavrul preotului - este tipic. După încetarea focului de arme, ungurii au pus mâna pe copiii de români si îi aruncau de vii în foc, făcându-i să moară în chinuri groaznice. Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor".

####

La 14 octombrie 1944, in doua case din lemn situate la iesirea din Moisei spre Borsa - azi case-muzeu - jandarmii horthysti au asasinat 39 de romani si 3 evrei din detasamentele de munca fortata din Muntii Copilasi. In amintirea lor a fost ridicat un Ansamblu memorial sculptat de Vida Geza.


####


Iin perioada 5 septembrie _ 10 octombrie 1944, in Orasul Sarmasu, jandarmii unguri cu pene de cocos si Garzile Nationale Maghiare, sub conducerea capitanului de jandarmi Lancz Laszlo, au impuscat sau au dus pe drumul fara de intoarcere peste 126 de evrei si 39 de romani din zona,
militari luati prizonieri de razboi din luptele crancene de la Oarba de Mures _ Ludus _ Chetani. Evreii impuscati de jandarmii horthysti in zona Plasei Sarmasu sunt mentionati de

Matatias Carp in volumul _ SARMASU, UNA DIN CELE MAI ORIBILE CRIME FASCISTE (Editura Atelierele grafice SOCEC, SAR, Bucuresti, 1945) si

Vasile T. Suciu in vol. DE UNDE ATATA URA?,

####

noiembrie 1919. ROMÂNII ARŞI PE RUG

In ziua de Sf.Mihail si Gavril, pe 8 Noiembrie 1918 jandarmii unguri au omorât zeci de moţi.
In cursul acestei zile l-au luat pe moţul, Nicolae Neagu, fost îngrijitor la castel, ca sa strângă cu carul, morţii din sat si de pe drumuri. A rămas îngrozit găsind oameni sfârtecaţi cu baioneta si cu intestinele înşirate pe pământ, alţii rezemaţi de stâlpi, cu câte o sticla goală du­sa la gura-n bătaie de joc. După ce ţăranii au fost jefuiţi după ce fuseseră ucişi, au fost aruncaţi în foc.


###

In ziarul "România nouă" din data de 1 Ianuarie 1941, se relata ca Nicolae Brumar a fost luat de-acasa si, împreună cu sotia si cele două fiice ale sale, împuscat lângă o capită de fân.

Trupurile lor au fost sfârtecate cu baionetele. Vasile Mărgărus a fost ridicat de acasă, străpuns cu baioneta în mai multe parti ale corpului si apoi împuscat în cap cu gloante model "dum-dum".

Preotului ortodox, ascuns în casa parohială, i s’a dat foc si a ars împreună cu casa. Preoteasa cu fiică-sa au sărit pe fereastră în ulită, dar de soarta lor nu se stie nici azi.

Pe cei 9 soldati din Traznea, reîntorsi din România ca demobilizati, i-au împuscat cu efectele militare pe ei. Invătătorul cu sotia s’au refugiat din fata urgiei în comuna Pusta.

Aici au fost prinsi si adusi amândoi la Traznea, unde au fost răstigniti pe usa bisericii si împuscati.